Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TENOR, SUBLIM, CREIER, AMBITUS, DIAPAZON, SUPREM, CULME, TATĂ, STRÂNS, CHEIE, GALERIE ... Mai multe din DEX...

CEL MAI ÎNALT - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI ÎNALT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 462 pentru CEL MAI ÎNALT.

Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat

... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat Porcul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și avea trei fete. Și fiind ... își și spărgea capul căzând. După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mângâie surorile. - Ce! îi ziseră, mai crezi și tu la toate alea! Unde ai mai pomenit tu ca o fată de împărat să se mărite după un porc? - Ce copilă ești! îi zise cealaltă, dară tata n-are destulă oștire ... din rumenă și veselă ce era, ajunsese de se ofilise și nu-i mai intra nimeni în voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grădină, d-a culege flori ca să le puie la cap și d-a cânta cu toatele ... de împărat de la apus. Cu cât vedea că se împlinesc întocmai cele scrise în cartea ce citise, cu atâta fata împăratului se întristă și mai mult. Ea nu mai voia să mănânce, nu se mai gătea, nu mai ...

 

Emil Gârleanu - Mai sus!

... Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu ... scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî ... ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i ... topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I se părea că tremurările cântecului ei umpleau bolta cerului. Vroia să se

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

... Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat ... Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a ... Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de vad, Mai sus de Bârlad; Când o da el semn, Să-și facă îndemn, Să strige, să urle, Din tâmpini și surle, Tobele să bată În goană ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu şapte capete Balaurul cel cu șapte capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare ... se lupta de moarte și obosise, iară tovarășii săi dormeau duși. Dacă văzu el că tovarășii săi nu se deșteaptă, își puse toate puterile, se mai aruncă o dată asupra grozavului balaur și-i tăie și capul ce-i mai rămăsese. Atunci un sânge negru lasă din ea, fiară spurcată, și curse, și curse, până ce stinse și foc și tot. Acum ce să facă ... stins, când s-or deștepta tovarășii lui, căci legătura lor era ca să omoare pe acela care va lăsa să se stingă focul. S-apucă mai întâi și scoase limbile din capetele balaurului, le băgă în sân și iute, cum putu, se sui într-un copaci înalt, și se uită în toate părțile, ca de va vedea undeva vro zare de lumină, să se ducă și să ceară nițel foc, ca să ... acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca să mai ...

 

Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite

... și tot rătăcind în sus și în jos, două rânduri de haine se rupseră și le lepădase. Neștiind ce să facă, hotărî a mai merge câtva, și daca nu va putea descoperi nimic, să se întoarcă. Abia mai făcu câțiva pași și iată că zări o colibă. Se repezi într-acolo iute ca săgeata și îndată și ajunse. Când, o mătușă sihastră, cum ... se pot afla? - Nu știu, dragul mamii, nici n-am auzit până acum de așa minune, dară poate soru-mea să știe, care șade puțin mai departe de aici; de ai curaj să mai mergi, poți să o întrebi pe dânsa. N-așteptă să-i zică de două ori, și o tuli într-acolo repede și merse, și merse ... acolo până se va întoarce de la tatăl său cu cară împărătești și cu călăreți, ca să o ia, fiindcă el cunoscuse locurile că nu mai este așa departe. Fata cea frumoasă zise copaciului să se lase jos, și el se lăsă, apoi se puse în el și se ridică. Fiul ... fântână, dar când văzu chipul care strălucea în apă, crezu că e al ei, și, spărgând ulciorul, se întoarse fuga la mumă-sa: - Nu mă ...

 

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase

... veselită!     Ascuțimea minții cu dânsa născută,     La trupșor subțire și oablă crescută.     De stat nici înaltă, nici iarăși prea mică     Numai cum să pare lumei mai voinică,     Ochișorii negrii, fața rătunjoară,     La căutătură flacără și pară.     Sprincenele încă negre și-nghinate,     Tăcând despre alte daruri de sus date,     Să creadă întocma ... iscusință     Cinste, îndrăznire, veste și știință     Îi deschise casa lui Aristef (Timpul,     Prilejul și alte câte face, ghimpul!)     Cu zisa Harite avu întâlnire     Însă spre mai mare a sa năcăjire     Mai rău să aprinsă, cum să îndrăznească     Ceva de iubire, de dor să-i grăiască?     Un fecior departe în străinătate     Așezat de scurtă vreme în Cetate ... Sau ieșit din minte lumea-n cap să iae.     Sau să să ivească odată afară     Cumplita mișcare și nestânsa pară,     Și așa de-acolo ceva mai departe     Scrie lui Harite următoarea carte:     "Eu știu bine că tăcerea     E mai dulce decât mierea     Deci fiică de boier mare,     Smerit mă rog de iertare     Că a mea obrăznicie     Mă sili ceva a-ți ... văzut și m-am rănit,     Am rămas încremenit.     Dintr-acel cescuț încoace     Inima-n foc mi să coace,     Nice n-am somn cu hodină,     Nice ...

 

Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat ... o această veche antică? Sau poate umbla cu dânsa răposata ta bunică? Ori nu vezi că și lacheii râd de așa hodoroabă? Ah, moarte, vin’ mai în grabă! Decât să trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul Să te întreb mă îngăduiește, Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și ... și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a mea în grabă pornire? Dar mai ales cu cuzinul' ce și ție ți-au plăcut? Bărbatul Ca să mă fac eu și crainic, timpul nu m-au încăput. Cucoana Bârfești, mă ... ce trebuiesc la cucoane. S-au suit și strălucita, adică a mea soție, Iar pentru mine-n caretă loc n-au rămas să ...

 

Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaş avut, însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat ... o această veche antică? Sau poate umbla cu dânsa răposata ta bunică? Ori nu vezi că și lacheii râd de așa hodoroabă? Ah, moarte, vin’ mai în grabă! Decât să trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul Să te întreb mă îngăduiește, Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și ... și mamzela m-au lăsat, Dar prințului Furtunatic nu te-ai dus să dai de știre De-a mea în grabă pornire? Dar mai ales cu cuzinul' ce și ție ți-au plăcut? Bărbatul Ca să mă fac eu și crainic, timpul nu m-au încăput. Cucoana Bârfești, mă ... ce trebuiesc la cucoane. S-au suit și strălucita, adică a mea soție, Iar pentru mine-n caretă loc n-au rămas să ...

 

Mihai Eminescu - Azi e zi întâi de mai

... Mihai Eminescu - Azi e zi întâi de mai Azi e zi întâi de mai de Mihai Eminescu Azi e zi întâi de mai, Azi e ziua de Armindeni: Eu te cat, drăguța mea, Eu te caut pretutindeni. Eu te cer de la izvor, De la codrul cel de brazi, De la vântul ce lovi Bălsămind al meu obraz. Întreb munții cei înalți, De la râuri eu te cer: De-au văzut cumva ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

... căpetenie, de a nu-și da osteneala cu punere de piese noi în scenă și de a lua cât se poate mai des procente pentru lucrările dumisale (??) literare — d. Pascali, ca și mai-nainte, îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricele melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostituitele, tuberculoșii ... indulgența publicului. Se înțelege dar ușor întipărirea plăcută ce a pricinuit asupra spectatorilor reprezintația Urâta satului, în care subiectul este de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu mai îngăduie barem coristelor de a-și bate joc de un public ce se zice a fi cel ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... unui zbucium. Mă cuprinsese o frică neînțeleasă. Deodată, gândul mi se opri la mama, care plecase în târg. Dar mama? întrebai îngrijat. Bâtrâna mă trase mai lângă dânsa și-mi răspunse: O să vie, conașule, n-ai mata teamă. Nu știu cât vom fi stat în această așteptare încordată. Mama nu ... clipă, apoi izbucnea din nou. Am auzit bine și mi-a rămas săpat în adâncul minții fiecare cuvânt din convorbirea celor doi soldați. Cel dintâi se întoarse și spuse, cu glas plin de spaimă: Moare, măi. Da, moare, îi răspunse celalt. Întâiul urmă: Să-l punem ici, în dosul ... grădinuței, și unul dintre ei ridică pătura. Lumina felinarului din față se întindea până acolo. Horcăitul se auzi deslușit, aerul serii parcă-i dase putere; cel ce sta întins, un pompier, înghițea în gâlgâiri adânci, parcă ar fi băut, însetat, apă. O grijă de ceva ce nu înțelegeam mă făcuse și ... am simțit mâna într-a ei. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. Tot ce privisem cu o seară mai înainte se ștersese ca un vis. La întâmplarea din seara trecută nu mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MAI ÎNALT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru CEL MAI ÎNALT.

TENOR

... TENÓR , tenori , s . m . 1. Cea mai înaltă voce bărbătească ; cântăreț care are o astfel de voce . 2. Categorie de instrumente de suflat cu registrul cel mai înalt

 

SUBLIM

... Ă , sublimi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor ( morale , estetice , intelectuale ) , la cel mai înalt grad de desăvârșire , de frumusețe ; măreț , superb , înălțător , minunat . Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman ; Poarta Otomană . 2. S . n . Forma cea mai ...

 

CREIER

... CRÉIER , creieri , s . m . 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale , organ al gândirii și al conștiinței la om , situat în cutia craniană și compus din trunchiul ...

 

AMBITUS

... ÁMBITUS subst . Întindere a unei melodii , de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt

 

DIAPAZON

... indicarea tonului pentru un ansamblu coral . 2. ( Adesea fig . ) Totalitatea sunetelor pe care le poate produce vocea omenească sau un instrument muzical , de la sunetul cel mai jos până la cel mai înalt

 

SUPREM

... SUPRÉM , - Ă , supremi , - e , adj . Care există în cel mai înalt grad , care este cel mai bun , cel mai mare ; mai

 

CULME

... CÚLME , culmi , s . f . 1. Partea cea mai de sus , prelungită orizontal , a unui munte sau a unui deal ; vârf , culmiș . 2. Fig . Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge ; apogeu . 3. ( Pop . ) Prăjină lungă în casele țărănești , fixată orizontal de grinzi , de care se atârnă haine , obiecte casnice etc ...

 

TATĂ

... raport de familiaritate și de simpatie . 3. ( Uneori determinat prin " socru " ) Nume dat de ginere sau de noră socrului . 4. ( Fam . ) Nume dat unui bărbat ( mai în vârstă ) în semn de respect sau de afecțiune . 5. ( În credința creștină ) Dumnezeu , creatorul lumii . 6. Fig . ( Fam . ) Creator , făuritor , fondator . 7. ( Glumeț ) Cel ...

 

STRÂNS

... 2 , - Ă , strânși , - se , adj . , adv . , s . f . I. Adj . 1. Legat , înfășurat bine . 2. Prins , apucat , cuprins cu putere ( în mâini ) . 3. Presat din mai multe părți ; înghesuit . 4. ( Despre părți ale corpului omenesc ) închis sau încleștat . 5. ( Despre pânză , hârtie etc . ) Înfășurat , împăturit . 6. ( Despre ființe sau părți ale ... lucruri ) Adunat la un loc ; îngrămădit . 2. ( Despre bani , avuții ) Agonisit , economisit , acumulat . 3. Așezat la loc sigur , pus bine . III. Adv . 1. ( Indică gradul cel mai înalt al unor acțiuni ) a ) Foarte tare , foarte puternic ( ca să nu se mai poată desface ) . b ) Foarte mult , cu toată puterea . 2. În mod strict , cu strictețe , întocmai . IV. S . f . ( Pop . ) Ceea ce agonisește , adună cineva ; avere ...

 

CHEIE

... compacte , exercită o puternică eroziune în adâncime . Cheile Turzii . 6. ( În sintagma ) Cheie de boltă ( sau de arc ) = bolțar , de obicei decorat , situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc , având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare ; fig . element ...

 

GALERIE

... ca loc de plimbare . 5. Muzeu , secție a unui muzeu sau sală într - o expoziție ori într - un muzeu , în care sunt expuse mai ales opere de pictură și de sculptură . 6. Magazin în care se vând opere de artă ; p . gener . ( la pl . ) magazin cu caracter universal . 7 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...